Hai să fim sinceri de la început: sexualitatea în România rămâne un teren minat. Poate că ne place să ne credem deschiși, moderni, europeni, dar sub suprafața asta lucioasă e un ocean încărcat de prejudecăți, rușine și tabuuri pe care rar le deranjăm cu adevărat. Azi, pe 31 decembrie 2025, în prag de nou an, mă ia cu un soi de revoltă tăcută când văd cât de mult încă ne e frică să vorbim deschis despre sex – acel subiect care, ironic, ne influențează direct cum ne simțim, cum iubim, cum ne trăim viețile.

Românii și sexul: între biserică, educație școlară și fake news

În România, sexul e un paradox de proporții. Pe de-o parte, avem o țară cu o cultură profund moldovenească, transilvăneană, oltenească sau bănățeană – uneori toată adunată sub impactul unei biserici ortodoxe care încă mai ține în spate mentalități medievale despre ce înseamnă femeia, bărbatul și „puritatea”. Pe de altă parte, suntem bombardați 24/7 de pornografie accesibilă la orice click, povești moderne de lifestyle-libertin sau dating apps care ne propun să declanșăm relații și întâlniri cu zeci de potențiali parteneri în două secunde.

Și totuși, deși internetul ne aduce sex pe tava direct, în viața reală, în România, încă ne înroșim dacă vorbim despre masturbare, sex anal sau orientări sexuale alternative fără să ne simțim stigmatizați. Mai grav încă, educația sexuală în școli e făcătura așa, la mișto: niște ore formale, informații incomplete sau chiar greșite, pentru a nu vorbi de faptul că medicii de familie sau părinții pun pumnul în gură adolescenților când vine vorba de dialog sincer pe subiect.

De ce? Simplu: pentru că sexul rămâne în continuare o chestie „rușinoasă”, ceva care nu se discută acasă sau în public. Iar ca orice tabuu, asta hrănește sexul prost înțeles, dezinformarea și frustrările.

Ce taboo-uri sexuale încă bântuie România în 2025?

1. Masturbarea – „rușinea neștiută” Supraviețuiesc povești populare gen „masturbarea te face să orbesti” sau „te ține departe de Dumnezeu”. Sunt, în 2025, doar mituri, dar încă răsună destul de tare în mentalitatea multora. Mulți români – de la adolescenți la adulți – se simt vinovați când vorbesc despre masturbare sau chiar să recunoască că o practică.

2. Sexul neconvențional (anal, BDSM, dragă non-monogamie) Dacă spune cineva că a încercat sex anal sau că are o relație deschisă, puțini sunt cei care nu deschid ochii mari ca la filmele de groază. Pare subiect tabu nu datorită neapărat unei lipse tehnologice, ci a unei lipse de acceptare sociale. De ce e atât de greu să admitem că adultul consimțitor poate face și altceva decât ce știe popa?

3. Orientările sexuale neheteronormative Oficial, România a făcut pași către o mai mare accepțiune a comunității LGBTQ+. Dar în realitate, mulți români încă se feresc să discute deschis despre homosexualitate, bisexuali sau persoane trans. Excluderea socială, umilințele și izolarea rămân foarte prezente, mai ales în afara marilor orașe.

4. Educația sexuală ca miză politică În 2025, încă te pomenesti cu partide politice și biserica care blochează sau manipulează educația sexuală, transformând-o în armă politică. Educația serioasă despre sex și consimțământ rămâne o țintă delicată, o luptă cu morile de vânt, câtă vreme oamenii nu sunt educați să aibă grijă de sănătatea lor sexuală și emoțională.

De ce merită să rupem aceste tabuuri, chiar acum?

Pentru că ne costă scump – psihic, emoțional, fizic. Frica de a vorbi despre sex duce la relații toxice, abuzuri, singurătate și lipsă de protecție. Statisticile privind bolile cu transmitere sexuală în România sunt îngrijorătoare, iar asta nu e doar pentru că nu ne place să ne protejăm – e pentru că nu știm să comunicăm, nu avem curajul să cercetăm și să fim sinceri cu noi și cu partenerii.

Să recunoaștem: în goana după „normalitate” multă vreme am amânat să ne uităm în oglindă și să spunem „Da, avem o problemă cu sexul în România”. Când vom rupe lanțul ăsta de rușine? Poate tocmai acum, când suntem conectați mai mult ca niciodată la alte culturi, idei și oameni?

Ce putem face ca să modificăm realitatea?

1. Vorbește deschis cu prietenii tăi. Dacă nu tu, cine? Tabuurile dispar când le verbalizezi, când povestești. Nu mai e un subiect misterios, ci unul natural.

2. Educația începe acasă. Părinți, nu treceți peste. Nu e nevoie să fii expert, ci să fii disponibil să asculți și să răspunzi sincer.

3. Cere și sprijină educația sexuală solidă în școli. Poate să nu fie perfectă acum, dar fără un minim bazal, suntem condamnați să repetăm aceleași greșeli.

4. Sparge stigmata asupra sexului ne-convențional. Ce faci tu în dormitor nu e treaba nimănui, atât timp cât e consimțit și responsabil.

5. Fii empatic cu cei din comunitatea LGBTQ+. E simplu: respectul începe cu acceptarea diversității.

În concluzie: cât timp vom mai vedea sexul ca pe o rușine în România?

Poate că 2025 e anul în care trebuie să acceptăm că a trata sexul ca subiect tabu e o criză de maturitate colectivă. Suntem adulți, avem corpuri, dorințe, frici și nevoi. Merităm cu toții să ne cunoaștem și să ne explorăm fără să ne simțim vinovați sau judecați.

Și tu ce tabuu sexual, legat sau nespus, ai vrea să vezi spulberat în România? Cât de des te simți cenzurat când vine vorba să vorbești sincer despre sex?

Articol publicat pe 31 decembrie 2025 în „Nerecomandat Minorilor” – locul unde adevărul n-are frică și n-are filtru.